Cheile Crivadiei formează o arie protejată de interes național, situată în cadrul Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Rezervația naturală Cheile Crivadiei este trecută la poziția 2.522 în Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, categoria IV, rezervație naturală, tip m, mixt, pe teritoriul Comunei Bănița, sat Crivadia.
Rezervația are o suprafață de 10 ha, fiind situată la zona de contact a munților Șureanu cu depresiunea Hațegului, în zona marginală a calcarelor jurasice, fapt ce a contribuit la crearea unor chei foarte spectaculoase, Cheile Crivadiei, cu o lățime la bază de 3-4 m și o înălțime a pereților de 60-70 m. Relieful cheilor, rocile calcaroase, pârâul Crivadiei și expoziția versanților au creat un microclimat deosebit ce a favorizat dezvoltarea unor specii floristice termofile alături de cele specifice zonele învecinate.
Rezervaţia naturală este amplasată lângă monumentul feudal Turnul Crivadiei, are o deosebită valoare peisagistică şi floristică, constituind o enclavă de specii termofile şi elemente dacice şi daco-balcanice, inclusiv 4 specii endemice: Thymus comosus- cimbrişorul, Hepatica transsilvanica-crucea-voinicului, Symphytum cordatum şi Sorbus borbasii şi 2 specii rare: Dianthus petraeus şi Sesleria rigida. Se întâlnesc şi exemplare de liliac sălbatic, Syringa vulgaris, mojdrean, Fraxinus ornus şi sorb, Sorbus borbasii.
Rezervația are o suprafață de 10 ha, fiind situată la zona de contact a munților Șureanu cu depresiunea Hațegului, în zona marginală a calcarelor jurasice, fapt ce a contribuit la crearea unor chei foarte spectaculoase, Cheile Crivadiei, cu o lățime la bază de 3-4 m și o înălțime a pereților de 60-70 m. Relieful cheilor, rocile calcaroase, pârâul Crivadiei și expoziția versanților au creat un microclimat deosebit ce a favorizat dezvoltarea unor specii floristice termofile alături de cele specifice zonele învecinate.
Rezervaţia naturală este amplasată lângă monumentul feudal Turnul Crivadiei, are o deosebită valoare peisagistică şi floristică, constituind o enclavă de specii termofile şi elemente dacice şi daco-balcanice, inclusiv 4 specii endemice: Thymus comosus- cimbrişorul, Hepatica transsilvanica-crucea-voinicului, Symphytum cordatum şi Sorbus borbasii şi 2 specii rare: Dianthus petraeus şi Sesleria rigida. Se întâlnesc şi exemplare de liliac sălbatic, Syringa vulgaris, mojdrean, Fraxinus ornus şi sorb, Sorbus borbasii.